Lajos Aulich

Lajos Aulich
Date personale
Nume la naștere	Aulich Flórián Lajos
Născut	15 mai 1792[1] Pressburg, Monarhia Habsburgică[2][3]
Decedat	6 octombrie 1849 (57 de ani)[1] Arad, Imperiul Austriac
Cauza decesului	pedeapsa cu moartea (spânzurare)
Cetățenie	Ungaria
Ocupație	politician ofițer
Activitate
Gradul	general
Bătălii / Războaie	kápolnai csata[*][[kápolnai csata (1849 battle)|​]]
Modifică date / text

Lajos Aulich, cunoscut și ca Ludwig Aulich, (n. 15 mai 1792, Pressburg, Monarhia Habsburgică – d. 6 octombrie 1849, Arad, Imperiul Austriac) a fost un ofițer revoluționar maghiar, care a deținut funcția de ministru de război al Ungariei (14 iulie - 11 august 1849) în timpul Revoluției Maghiare de la 1848.

Biografie

Lajos Aulich s-a născut pe 25 august 1792 la Pressburg, într-o familie mixtă maghiaro-germană.

La începutul Revoluției din 1848-1849 în Imperiul Austriac, el era locotenent-colonel în Regimentul austriac de infanterie „Kaiser Alexander”, cu care s-a remarcat în luptele împotriva sârbilor de la Srbobran, iar, în consecință, a fost înaintat la 2 octombrie 1848 la gradul de colonel și numit comandant al regimentului respectiv.

La sfârșitul anului 1848 Lajos Aulich a luptat pe malul stâng al Dunării împotriva trupelor conduse de Edmund zu Schwarzenberg și de Ivan Simonici.

În timpul Campaniei de Primăvară a condus o armată care a participat la mai multe bătălii. Pe 7 martie 1849, după Bătălia de la Kápolna, ministrul maghiar de război Lázár Mészáros l-a înaintat la gradul de general și i-a încredințat comanda Corpului 2 Armată. Victoriile obținute de Armata Revoluționară Maghiară împotriva oștilor lui Alfred de Windisch-Graetz în martie și aprilie 1849 au fost parțial meritul lui Aulich. A participat la 6 aprilie 1849 la marea bătălie de la Isaszeg, în care Armata Revoluționară Maghiară a obținut o victorie strategică. În timp ce Artúr Görgei a realizat eliberarea orașului Komárom, Aulich a intrat la 24 aprilie 1849 în orașul Pesta, care fusese evacuat de armata imperială austriacă, fiind aclamat și salutat de locuitori ca un erou. De la începutul lunii mai a participat la Asediul Budei, reușind să o elibereze.

Aulich era un partizan al respectării ierarhiei, de aceea a refuzat să respecte ordinul trimis de Lajos Kossuth, cerându-i să-i fie comunicat de ministrul Görgei. În iulie 1849 Аulich a fost trimis, împreună cu László Csányi și Ernő Kiss, la Komárom pentru a-l convinge pe Görgei să treacă sub ascultarea guvernului maghiar, dar această solicitare nu a avut succes. După demisia lui Görgei (7 iulie 1849), Aulich a devenit ministru de război pe 14 iulie 1849, dar a recunoscut imediat dictatura lui Görgei și s-a pronunțat în favoarea predării armelor.

Predat austriecilor de către ruși, Lajos Aulich a fost spânzurat la Arad pe 6 octombrie 1849, la ordinul comandantului militar austriac Julius von Haynau,^[4] împreună cu alți doisprezece comandanți militari maghiari.

Note

Bibliografie

• Kedves Gyula: Aulich Lajos, In: Hermann Róbert (szerkesztette): Vértanúk könyve, Budapesta, 2007, ISBN: 978-963-9839-01-4, 89–94. o.
• Csorba László: A tizenhárom aradi vértanú, Budapesta, 1989, ISBN: 963-243-386-6, 154–169. o.
• Hamvay Ödön (1999) [1899]. Az aradi tizenhárom. [Erős R. Ny.] ISBN 963-03-7159-6. 
• Róbert Péter (21 octombrie 2005). „Szabadságharcunk vértanú hadügyminisztere”. Belváros-Lipótváros (folyóirat). 
• Katona Tamás (szerk.) (1983). Az aradi vértanúk. Budapesta: Európa. ISBN 963-07-3048-0. Accesat în 29 iulie 2009. 

v • d • m Revoluția Maghiară din 1848-1849 Evenimente importante Proclamația din 15 martie 1848  • Elaborarea Legilor din Aprilie  • Adoptarea Declarației de Independență a Ungariei  • Capitularea de la Șiria  • Executarea celor 13 ofițeri maghiari la Arad Bătălii Pákozd  • Transilvania  • Schwechat  • Kassa  • Mór  • Kápolna  • Hatvan  • Tápióbicske  • Isaszeg  • Vác (1)  • Nagysalló  • Komárom (1)  • Buda  • Csorna  • Pered  • Győr  • Komárom (2)  • Komárom (3)  • Hegyes  • Albești (Sighișoara)  • Szőreg  • Timișoara (1)  • Timișoara (2) Conducători austrieci Ferdinand I al Austriei  • Franz Joseph I al Austriei  • Alois Alnoch von Edelstadt  • Eduard Clam-Gallas  • Franz de Paula Gundaccar al II-lea von Colloredo-Mannsfeld  • Julius Jacob von Haynau  • Heinrich Hentzi  • Josip Jelačić  • Prințul Franz de Paula von Liechtenstein  • Daniel Rastić  • Franz Schlik  • Felix zu Schwarzenberg  • Alfred I, Prinț de Windisch-Grätz Conducători maghiari Gedeon Ács  • Lajos Aulich  • Lajos Batthyány  • Józef Bem  • Ödön Beöthy  • Lajos Csernátony  • János Damjanich  • Ferenc Deák  • Henryk Dembiński  • Arisztid Dessewffy  • József Eötvös  • Áron Gábor  • Artúr Görgey  • Richard Guyon  • Imre Hatvani  • Mihály Horváth  • László Inczédy  • György Klapka  • György Kmety  • Lajos Kossuth  • Vilmos Lázár  • János Lenkey  • Lázár Mészáros  • János Móga  • Alessandro Monti  • Ferenc Ottinger  • Mór Perczel  • István Széchenyi  • Bertalan Szemere Conducători ruși Alexander von Lüders  • Fiodor Sergheevici Paniutîn  • Grigori Iakovlevici Skariatin  • Ivan Fiodorovici Paskevici  • Grigori Hristoforovici Zass  • Nikolai Fiodorovici Engelhardt  • Maksim Maksimovici Grotenhelm Alte articole Guvernul Batthyány  • Comitetul de Apărare Națională al Ungariei  • Guvernul Szemere  • Masacrele din Transilvania Articole conexe Constituția din Martie  • Adunarea de la Blaj  • Revolta sârbă  • Revolta slovacă  • Rebeliunea de la Viena  • Voivodina Sârbească  • Voivodina Sârbească și Banatul Timișan  • Compromisul austro-ungar din 1867 Vezi și 80 de husari